Omenirea în păcat zăcea
Nici lumină, nici viață nu era
Peste suflet ura biruia
Întunericul îl stăpânea
Dar pe cer o stea deodat' apare
Pentru orice suflet dând scăpare
Prevestind întregii lumi iertare
Cei pierduți găsesc eliberare
E Isus, ce viaț-a adus

Nu există cruce fără iesle
Căci și omul Cristos a avut început
Îmbrăcând umana mea natură
Dezbrăcându-și slava de Fiu nefăcut
Dar Cristos a venit nu pentru iesle
Și nici laude sau daruri El nu a dorit
Ci-și făcu un tron din a Sa cruce
Ca de cuie slujit eu să fiu mântuit

Pentru orice suflet ce nu moare
În Cristos există azi salvare
Căci din El se varsă împăcare
Pentru veci primind glorificare
E Isus, ce viaț-a adus

Nu există cruce fără iesle
Căci și omul Cristos a avut început
Îmbrăcând umana mea natură
Dezbrăcându-și slava de Fiu nefăcut
Dar Cristos a venit nu pentru iesle
Și nici laude sau daruri El nu a dorit
Ci-și făcu un tron din a Sa cruce
Ca de cuie slujit eu să fiu mântuit

Căci un rege nu un prunc a venit să ne salveze
Așezat fiind de toți pe cruce, nu în iesle
Aur, smirnă, tămâie n-a vrut nimeni să-I ofere
Ci bătăi
Și prin jertfa de-atunci astăzi dă eliberare
Iar prin rănile Lui iertare, vindecare
Căci un Rege nu un prunc a venit ca să găsească
Ce-i pierdut