Zorii Învierii

1. În al morții trist veșmânt,
Îmbrăcat e Trupul Sfânt,
Flori de tainic legământ
Stau de veghe la Mormant.
Cerul plânge după nori,
Plâng și stele în zori.
În grădina stau soldații,
Să păzească piatra porții.

R. În amurgul răstignirii
A apus raza iubirii,
Soarele pe cer, s-a întunecat,
Dar în zorii îndurării,
Către bolta nemuririi
Din mormânt, spre tronul slavei,
Astăzi, Prințul Păcii a-nviat
A înviat, a înviat, a înviat.

2. Ca un fulger luminat
În splendoare îmbrăcat
Piatra grea a răsturnat,
Când un înger a zburat.
Giulgiul albului veșmânt
Stă căzut dar la pământ
Este gol, astăzi, Mormântul,
Oare unde e Preasfântul?

3. Pe carărea din grădini,
Unde inima-ți alini,
Cel cu fruntea între spini
A-nviat, să I te-nchini.
Stă pe tronul din slăviri
Cu-a iubirii străluciri,
Ne conduce în drumul vieții,
În Cetatea dimineții.