Ridica-ti patul - Speranta 32

1.
Stau în patul vechi de nuiele
Praful mã cuprinde ca un fum
Sunt uscat si nu mai am nici o putere
Cãci picioarele slãbite-mi sunt.
Si astept din zori ca norodul
Milã sã îmi dea ca sã trãiesc
N-am nici o sperantã, nimeni nu mã vede
Dar Cineva la mine s-a oprit...

Refren.
Ridicã-ti patul si umblã
Mi-a soptit cu vocea-i blândã,
Printre lacrime îl vãd mâna Sa o prind si cred,
Pe picioare-ncep sã merg.
Cine oare e Strãinul
Ce mi-a sters pe veci tot chinul
E Isus din Nazaret, Fiul Tatãlui Ceresc;
Oare cum sã-i multumesc

2.
Înspre casã m-a trimis Mesia;
Merg sã spun la toti ce mi-a fãcut:
El în neagra beznã mi-a adus luminã.
Sunt fericit cã îl cunosc de-acum...
Sunt si astãzi multi ce zac în patimi,
În pãcat, în patimi si nevoi,
N-au nici o sperantã, nimeni nu îi vede,
Dar Cineva la ei se va opri...

(la sfârsit, dupã refren)
E Isus din Nazaret, Fiul Tatãlui Ceresc;
Oare cum sã-i multumesc