Te ’nalţ Doamne, pururi!

1. Te ’nalţ Doamne, pururi,
Căci m-­ai ridicat,
Pe vrăjmaşi să râdă
Tu nu i­-ai lăsat.
Am strigat spre Tine,
Doamne-­ndurător;
Tu m-­ai scos din groapă,
N-­ai lăsat să mor.

2. Sufletul meu, Doamne,
Din mormânt l­-ai scos,
M-­ai adus la viaţă
Dintre morţi de jos.
Domnului cântaţi-­I,
Voi, cei preaiubiţi,
Şi slăvitu-­I nume
Veşnic să-­L măriţi!

3. Doar o clipă ţine
El mânia Sa,
Îndurarea­-I, însă,
Toată viaţa ta.
Seara vine plânsul
Chinului amar,
Dimineaţa vine
Veselia iar.

4. Pentru ca şi duhul,
Şi inima mea
Pururea să­-Ţi cânte,
Mute să nu stea,
Doamne, Domnul slavei,
Eu cât voi trăi
Ne-ncetat pe Tine
Te voi preamări!