Te ’nalţ Doamne, pururi!
1. Te ’nalţ Doamne, pururi,
Căci m-ai ridicat,
Pe vrăjmaşi să râdă
Tu nu i-ai lăsat.
Am strigat spre Tine,
Doamne-ndurător;
Tu m-ai scos din groapă,
N-ai lăsat să mor.
2. Sufletul meu, Doamne,
Din mormânt l-ai scos,
M-ai adus la viaţă
Dintre morţi de jos.
Domnului cântaţi-I,
Voi, cei preaiubiţi,
Şi slăvitu-I nume
Veşnic să-L măriţi!
3. Doar o clipă ţine
El mânia Sa,
Îndurarea-I, însă,
Toată viaţa ta.
Seara vine plânsul
Chinului amar,
Dimineaţa vine
Veselia iar.
4. Pentru ca şi duhul,
Şi inima mea
Pururea să-Ţi cânte,
Mute să nu stea,
Doamne, Domnul slavei,
Eu cât voi trăi
Ne-ncetat pe Tine
Te voi preamări!
Căci m-ai ridicat,
Pe vrăjmaşi să râdă
Tu nu i-ai lăsat.
Am strigat spre Tine,
Doamne-ndurător;
Tu m-ai scos din groapă,
N-ai lăsat să mor.
2. Sufletul meu, Doamne,
Din mormânt l-ai scos,
M-ai adus la viaţă
Dintre morţi de jos.
Domnului cântaţi-I,
Voi, cei preaiubiţi,
Şi slăvitu-I nume
Veşnic să-L măriţi!
3. Doar o clipă ţine
El mânia Sa,
Îndurarea-I, însă,
Toată viaţa ta.
Seara vine plânsul
Chinului amar,
Dimineaţa vine
Veselia iar.
4. Pentru ca şi duhul,
Şi inima mea
Pururea să-Ţi cânte,
Mute să nu stea,
Doamne, Domnul slavei,
Eu cât voi trăi
Ne-ncetat pe Tine
Te voi preamări!
Versetul Zilei
1 Petru 3:7
Barbatilor, purtati-va si voi, la randul vostru, cu intelepciune cu nevestele voastre, dand cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele care vor mosteni impreuna cu voi harul vietii, ca sa nu fie impiedecate rugaciunile voastre.
Powered by Biblia Online
Te ’nalţ Doamne, pururi!
1. Te ’nalţ Doamne, pururi,
Căci m-ai ridicat,
Pe vrăjmaşi să râdă
Tu nu i-ai lăsat.
Am strigat spre Tine,
Doamne-ndurător;
Tu m-ai scos din groapă,
N-ai lăsat să mor.
2. Sufletul meu, Doamne,
Din mormânt l-ai scos,
M-ai adus la viaţă
Dintre morţi de jos.
Domnului cântaţi-I,
Voi, cei preaiubiţi,
Şi slăvitu-I nume
Veşnic să-L măriţi!
3. Doar o clipă ţine
El mânia Sa,
Îndurarea-I, însă,
Toată viaţa ta.
Seara vine plânsul
Chinului amar,
Dimineaţa vine
Veselia iar.
4. Pentru ca şi duhul,
Şi inima mea
Pururea să-Ţi cânte,
Mute să nu stea,
Doamne, Domnul slavei,
Eu cât voi trăi
Ne-ncetat pe Tine
Te voi preamări!
Căci m-ai ridicat,
Pe vrăjmaşi să râdă
Tu nu i-ai lăsat.
Am strigat spre Tine,
Doamne-ndurător;
Tu m-ai scos din groapă,
N-ai lăsat să mor.
2. Sufletul meu, Doamne,
Din mormânt l-ai scos,
M-ai adus la viaţă
Dintre morţi de jos.
Domnului cântaţi-I,
Voi, cei preaiubiţi,
Şi slăvitu-I nume
Veşnic să-L măriţi!
3. Doar o clipă ţine
El mânia Sa,
Îndurarea-I, însă,
Toată viaţa ta.
Seara vine plânsul
Chinului amar,
Dimineaţa vine
Veselia iar.
4. Pentru ca şi duhul,
Şi inima mea
Pururea să-Ţi cânte,
Mute să nu stea,
Doamne, Domnul slavei,
Eu cât voi trăi
Ne-ncetat pe Tine
Te voi preamări!