Ridică-ţi patul

1. Stau în patul vechi de nuiele
Praful mă cuprinde ca un fum
Sunt uscat şi nu mai am nici o putere
Căci picioarele slăbite-mi sunt.
Şi aştept din zori ca norodul
Milă să îmi dea ca să trăiesc
N-am nici o speranţă, nimeni nu mă vede
Dar Cineva la mine s-a oprit...

R. /: Ridică-ţi patul şi umblă
Mi-a șoptit cu vocea-i blândă,
Printre lacrime îl văd mâna Sa o prind şi cred,
Pe picioare-ncep să merg.
Cine oare e Străinul
Ce mi-a şters pe veci tot chinul
E Isus din Nazaret, Fiul Tatălui Ceresc;
Oare cum să-I mulţumesc :/

2. Înspre casă m-a trimis Mesia;
Merg să spun la toţi ce mi-a făcut:
El în neagra beznă mi-a adus lumină.
Sunt fericit că îl cunosc de-acum...
Sunt si astăzi mulţi ce zac în patimi,
În păcat, în patimi şi nevoi,
N-au nici o speranţă, nimeni nu îi vede,
Dar Cineva la ei se va opri...