Privesc la izvor şi-L văd cum curge lin voios

1. Privesc la izvor şi-L văd cum curge lin voios
Apă rece cristal răcoritor
Printre stânci voios el cântă slavă Domnului
Că Dumnezeu l-a creat.

R. În dis-de-dimineaţă cerbul din el se-adapă
Şi păsărelele în zbor
Cu apa lui curată te-mbie fără plată
Să bei iubite călător.
Te laud Domnul meu şi slavă-Ţi cânt mereu
Pentru că toate le-ai creat aşa de minunat
Mă-nchin ‘naintea Ta cu toată fiinţa mea
Pentru că toate le-ai creat aşa de minunat.

2. Izvor minunat la tine vin cei însetaţi
Tu-i răcoreşti pe toţi înveseleşti
Vin să beau şi eu să-mi răcoresc sufletul meu
Să-I pot cânta Domnului.

3. Prin munţii înalţi el se revarsă lin, voios
Şi cheamă la viaţă pe toţi cei însetaţi
O, vino şi tu să bei din apa vieţii-n dar
O, vino azi la Isus.