Pe-ogorul vieții

1. Pe-ogorul vieții tale ai
Atâta muncă, frate,
Atâtea buruieni ce cresc
Și-s printre flori udate.

R. /: Tu ești chemat :/ să le plivești,
Să uzi recolta sfântă,
Căci anii trec, tu te grăbești
Și ele se avântă.

2. Și te trezești apoi că-n jur
A năvălit neghina,
Și altele de rău augur
Ce-ți iau încet cununa.

3. În fiecare zi să smulgi
Din cale-un spin, doar unul,
Și-n locul lui, un trandafir
Să pui spre-a da parfumul.

4. C-așa făcând, ogorul tău
Va fi-n curând grădină.
Când Grădinarul va veni
Te va lua-n lumină.