Pe marea-nvolburată ca Petru altădată

1. Pe marea-nvolburată ca Petru altădată
Păşeşti şi tu acum spre Domnul Tău,
Dar vântu-ţi stă-mpotrivă, începi să te scufunzi,
Şi strigi: "Ai milă Doamne, Domnul meu".

R1. Încrede-te în Domnul chiar când furtuna-i mare,
Şi valul cel năpraznic te-a lovit.
Încrede-te în Domnul, n-auzi şoapta-i blândă:
"De ce copilul meu te-ai îndoit?"

2. Când vin asupra ta furtunile vieţii,
Şi simţi că toţi din jur te-au părăsit,
Priveşte doar la Domnul căci El te înţelege,
Şi-ţi ştie-amarul care te-a lovit.

R2. Încrede-te în Domnul chiar când furtuna-i mare,
Şi valul cel năprasnic te-a lovit.
Încrede-te în Domnul, doar El te înţelege
În viaţă când te simţi părăsit.

3. Încrede-te în Domnul când nu mai ai scăpare,
Când lupţi din greu şi eşti descurajat,
Priveşte spre Golgota şi vei găsi alinul,
Ce-n lume nicăieri nu ai aflat.

R3. Încrede-te în Domnul chiar când furtuna-i mare,
Şi valul cel năpraznic te-a lovit.
Încrede-te în Domnul, când lupta este mare,
Căci doar prin El tu vei fi izbăvit.

4. Priveşte-n depărtare, o rază străluceşte,
Când totul-n jurul tău s-a-ntunecat,
Pe calea ta spinoasă, Isus îţi e lumina,
Încrede-te în El ne încetat.

[C4]
Încrede-te în Domnul la glasul Lui furtuna
Şi valul cel năpraznic s-or opri.
Tu adu-I mulţumire şi laudă-L întruna,
Căci minunat El te va izbăvi.