Pe drumul ce duce spre Golgota

1. Pe drumul ce duce spre Golgota o Mergea Mantuitorul meu;
De bice brazdata-I era fata o Si drumu-i tot mai greu,
Dar crucea pe umar Il apasa, o Noroade striga ne'ncetat:
„La moarte, cu Cel ce nu ne pasa o Sa stea crucificat!"

R. /: Amarnic El pentru toti Se ruga:
„O, Tata, iarta-i caci nu stiu
Ca astazi la moarte ei duc acum
Pe singurul Tau Fiu!" :/

2. El stand in genunchi inspre cer privea, o Batjocorit si chinuit,
Si nimeni pe cale nu-L ajuta o Pe Domnul meu iubit.
Cununa-mpletita de spini, purta, o Pe fruntea Lui, indurerat
Si catre noroade mereu privea, o Batut si insetat.

3. Dar nici o vina El nu avea! o Intre talhari, a fost menit
Ca, pentru pacatele lumi-ntregi, o Sa moara rastignit.
Dar lumea de El nu si-a amintit - o Mereu in pacate traia,
Asa cum si noi odat-am trait, o Ratacitori prin ea.

4. Dar Cel ce-a murit, sus pe Golgota, o Prin jertfa Lui m-a mantuit
De lumea in care pacatuiam... o O, Domnul meu iubit!
La Tine, o, Doamne Isuse, vin o Si, cu mult foc, Te rog acum
Sa-mi dai Tu, putere sa pot pleca o Pe-al mantuirii drum.