O mână de lut

1. Lacrimi aleargă pe față
Dar nu se vor întâlni, niciodată,
Deși curg în același timp.
Ele sunt felul în care,
Strigă adâncul meu,
Doar eu aud, doar eu și Dumnezeu.

R. Care știe din ce sunt făcut,
Dintr-o mână de țărână, o mână de lut,
Dar în suflet, știu ce a pus,
O lumină care arde, foc fără scrum.

2. M-am întâlnit cu iubirea,
M-a învățat cum să iert,
Mă mai doare, dar uit,
Nu vreau să mă mai cert.
M-am întâlnit cu schimbarea,
Simt că nu mai sunt eu,
Știu că viața e-n El, e ascunsă-n Dumnezeu.