Nu pierde vremea, nu neglija

1. Nu pierde vremea, nu neglija,
Tu, cel ce eşti străjer în casa Mea!
Când Eu îţi vorbesc, să supraveghezi
În grădina-n care te-am pus să lucrezi!
/: Ţi-am zis să stai pe zidul cel înalt,
Cu goarna-n mână, gata de sunat! :/

2. De ce, când vin să caut, nu te găsesc
Şi gemetele-n popor se măresc ...
Când avuţia-n grijă ţi-am lăsat,
Şi să lucrezi, cum Eu ţi-am ordonat,
/: De ce, în loc să Mă înveseleşti,
Tu tot mai tare Mă nesocoteşti? :/

3. Ţi-am spus că vin, când tu nu te gândeşti,
Şi spune-mi: cum vrei să Mă întâlneşti?
Când ştii că socoteală îţi voi cere
Pentru ce ţi-am lăsat în grija ta,
/: Nu vei fi oare ca şi pleava-n vânt,
Smulsă şi dusă din grânarul sfânt? :/

4. Deci toţi acei ce astăzi aud,
Să ţină minte, căci timpul este scurt,
Şi fiecare unde l-am chemat
Să se grăbească să fie curat!
/: Căci multă vreme, multă, n-a mai fi
Şi Cel ce-a zis că vine, va veni! :/