1. Nu ne lăsa să ne-ndoim,
În crâncena furtună !
Nu ne lăsa să ne-ngrozim,
Când fulgeră şi tună !
Nu ne lăsa să îngheţăm,
În crunta viscolire !
Nu ne lăsa să nu-nsetăm de cea dintâi iubire !

R. /: Nu ne lăsa să ne-ndoim,
Isuse, de izbândă,
Căci, fără ţel, ne prăbuşim
În moarte şi osândă… :/

2. Nu ne lăsa îndepărtaţi
De-a-noastre legăminte !
Nu ne lăsa ne ’nfioraţi
De lacrima fierbinte !
Nu ne lăsa să fim împinşi,
Pe căi înşelătoare !
Nu ne lăsa să fim învinşi şi sfâşiaţi de fiare !

3. Nu ne lăsa să părăsim
Credinţa noastră bună !
Nu ne lăsa să despărţim
Umblarea împreună !
Nu ne lăsa dormind nicicând,
În lene şi-n păcate !
Nu ne lăsa neînsetând de cinste şi dreptate !