Tu m-ai facut din tarâna

Tu m-ai facut din tarâna
Si-n adânc mi-ai turnat vesnicia,
Dar în mine-o faptura pagâna
Zi si noapte îsi cere simbria

Nu sunt, Doamne, decât o suflare,
Decât carne cu multe pacate
Si Te caut cu dor si-n oftare
Sa-mi dai forma trairii curate

Ce-as ajunge, tot singur pe ape,
Într-o lume de rani si suspine,
Daca nu Te-as simti pe aproape
Daca nu Te-as simti lânga mine

Eu sunt scurgerea, aburul, clipa;
Sunt doar lutul, iar Tu esti olarul.
Ocroteste-ma, Doamne, cu-aripa,
Daltuieste-mi faptura cu haru